1. Suficienti bani in controlul ei ca sa se poata muta, sau inchiria o locuinta, chiar daca ea nu vrea niciodata asta... sau nu este nevoita sa faca asta.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
2. Ceva pentru imbracat, sa fie perfect pentru serviciu sau pentru o intalnire cu cineva "visat" si care trebuie sa fie intr-o ora.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
3. O tinerete, pe care sa o lase multumita, in urma.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
4. Un trecut suficient de "suculent", pe care il va putea povesti, cand va fi batrana.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
5. Un set de surubelninte, o masina de gaurit si un sutien negru, de dantela.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
6. O prietena/prieten care sa o faca intodeauna sa rada... si una, care sa o lase sa planga.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
7. O piesa de mobila buna, care sa nu fi fost proprietatea nimanui din familia ei.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
8. 8 farfurii care sa se asorteze, pahare pentru vin, cu picior si o reteta de mancare care ii va face pe musafiri sa se simta onorati.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
9. Un sentiment de control, peste destinul ei.
O FEMEIE TREBUIE SA STIE:
10. Cum sa "cada" in iubire, fara sa se piarda.
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
11. Cum sa paraseasca un serviciu, sa intrerupa o dragoste si sa se confrunte cu o prietena, fara sa intrerupa prietenia.
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
12. Cand poate sa insiste mai tare... si cand trebuie sa plece.
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
13. Ca nu poate schimba lungimea picioarelor, latimea soldurilor sau
natura parintilor sai.
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
14. Ca, copilaria ei poate nu a fost perfecta, dar ca s-a terminat...
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
15. Ce trebuie sa faca, sau sa nu faca, pentu a fi iubita mai mult...
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
16. Cum sa traiasca singura... chiar daca ei nu-i place asta...
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
17. Pe cine sa creada, pe cine sa nu creada si de ce ea nu trebuie sa o ia asta, ca pe o ofensa personala...
FIECARE FEMEIE TREBUIE SA STIE:
18. Ce poate sau ce nu poate indeplini intr-o zi, intr-o luna... si intr-un an.
Incep prin a v-a spune ca ceea ce urmeaza nu e propice pt cei cardiaci...cei care sufera cu inima sunt rugati sa citeasca altceva sau sa se uite la Divertis...
In cele ce urmeaza este vorba despre scumpul meu frate...ca orice copil vrea sa cunoasca si sa descopere ceva nou, oricum caracterul si personalitatea lui sunt ceva aparte. Este foarte ambitios, increzator in fortele proprii si stilul sau este foarte original, este sensibil cateodata dar isi reprima sentimentele, dar e si al dreacu...face numai ce vrea el, trebuie sa faci ca el ca astfel ti-se urca in cap.
Prin 2007 a inceput si el sa asculte rock, si-a lasat si paru sa creasca, am trait sa o vad si p asta, ajuns pe undeva dincolo de umeri cu mult, a inceput sa si-l lege, sa si-l dea peste cap, coada, dezlegat valvoi, era tot un râs, dar m-am obisnuit si eu si el eram cu ceva nou...plete...deja parca facea parte din mine...podoaba capilara a lui era inconfundabila si inevitabil de descoperit...
Dupa aproape 2 ani si ceva, sa realizat inevitabilul, s-e hotarase sa se tunda, timp de o luna ma batea la cap sa merg cu el si sa ii dau idei despre niste frizuri noi si la moda, oricum eu
nu prea ma incantam cu ideea asta, cum v-am zis facea parte si din mine, imi placea cum arata si de ce nu ii statea bine...dar era paru lui nu al meu, nu eu consumam litri de sampon si nici eu nu stateam sa mi-l perii zilnic...Ne-am hotarat si in cele din urma am plecat spre un salon, la frizerie, era o doamna cum-se-cade, unde eu ma duceam din clasa a 7-8 sa ma tund, m-a vede cu fratimio si incepem sa zambim, acel sentiment ca de paste, cand se apropie sa sacrifici un miel, eram un dracusor infierbantat...oricum l-am lasat pe maini bune...si doamna a inceput sa cladeasca un cap nevazut de soare, neadiat de vant si nebatut de mine...se ridicau niste emotii ca de terminare a clasei intai...
Acum v-a las pe voi sa urmariti mai indeaproape ceea ce s-a intamplat...
Ca o nou zi din viata unui ciclu pe care eu il repet de vreun an incoace, am mai apucat o seara de serviciu, o tura ca toate celelalte, mi-am luat laptopul la serviciu si am inceput sa ma gandesc ce sa fac...bine ca intai trebuia sa fac expertiza la lucru..in fine...mi-am deschis laptopul si am inceput sa ma uit la el ca la un refugiu...ce sa fac ca sa imi treaca timpul si sa termin si eu mai repede tura asta de kkt...
Am inceput sa ma uit prin dosaru meu de filme, unele vazute chiar si de 5-10 ori altele deloc, pt ca nu se merita sa vezi un film plictisitor gen "A beautiful mind" sau "Home alone 4" (cu toate ca l-au ridicat prea mult in slavi e un film foarte naspa si plictisitor), etc, in cele din urma am gasit un film aparut recent "Fired Up" dar alaturi era si "Up" si nu eram hotarat ce sa vad...Ganditor si nelamurit in ceea ce sa aleg sunt deranjat de mici mei prieteni de la Politia Comunitara...erau vreo 4, 2 patrule, venite sa ma vada si sa mai le treaca si lor timpul, le-am propus un film din cele 2 dar saturi si ei de tura de noapte si plictisiti de moarte sau amagit in cateva partide de table...Au dat un show de nici nu stiam cand a trecut timpu, m-a trezesc ca se facuse ceasu aproape 11...au plecat si ei...raman singur si incep sa ma uit la film...Nimic prea frumos, nimic prea plictisitor, si totodata cam aiurea.
Cum ma uitam eu asa ingandurat la film incepe Skype-ul sa imi faca cu ochiu,
era o frumoasa domnita care vroia sa vorbeasca cu mine, s-a dovedit a fi o frumoasa fata cu bune maniere, cu intentii si cu un fler de invidiat...am vazut-o ca un inger, era trimes sa ma scape din starea in care eram, i-a si iesit...am inceput sa vorbim si sa ne povestim, dadea dovada de o rabdare incredibila, era perfecta...am vorbit toata seara, pana la 6 dimineata, a reusit sa atinga un punct sensibil in mine...
Am terminat cu gandul la ea, si la ce zi frumoasa urma sa fie, eram liber si fericit.
Ajuns acasa, constat ca era doar fratimio, mama plecase la serviciu si tata era la tzara, eu si uitasem de acest lucru, era doar micu print care dormea si el cu creierul facut zob de WoW, bagat si el in pat cam pe la 4-5 dimineata, dormea neintors.Stateam si ma uitam cum el doarme si eu tocmai ajuns de la serviciu nu stiam cum sa sar mai repede in pat sa adii si eu cu el pe nori...dar nu aveai cum..erai prea fericit si iti veneau tot felu de idei, asa ca m-am hotarat sa il trezesc si pe el intr-un mod neasteptat lui...Am inceput sa il zdruncin, sa ii dau niste palme si sa ii zic ca este cautat de prietenul sau de pe wow canttouch :)) ,am vrut sa si imortalizez faptul si l-am filmat.
Urat moment cand constata el ca e deranjat din vis (un vis cu rogi si druizi, un vis plin de arene si bg, unul in care se vede puternic si invincibil), si incepe sa-mi zica sa il las sa doarma, ca vezi ce frumos dormem :)) si incepe si vorbeste frumos de parca era intr-un film cu magda catone...Have fun
Foarte tare frate, esti fratioru meu si te iubesc, dar uneori mai trebuie sa stai si treaz ca sa nu constati ca esti trezit si luat la pula...
Istoria Craiovei ramane si va fi mereu uimitoare, mereu o legenda vie...o echipa iubita de toata lumea, atat in tara cat si peste hotare, este prima echipa care a deschis portile echipelor de club din Romania catre champions league...
Clubul Sportiv Universitatea (CSU) Craiova, s-a infiintat in 1948, pe langa prima unitate de invatamant universitar din Craiova - Institutul de masini si aparate electrice - sub egida Ministerului invatamantului Public si UNSR (Uniunea Nationala a Studentilor din Romania) si avea ca sectii: atletismul, handbalul, voleiul, tenisul de masa, sahul si fotbalul.
Echipa de fotbal, sub denumirea UNSR Craiova, sustine primul joc oficial in campionatul judetean abia la 2 ani de la infiintare, in 1950, cu echipa Filiasului. Primul antrenor de fotbal il acestei echipe a fost Nicolae Polojinschi. In 1953, Stiinta participa la turneul final al Cupei Romaniei, in fata a 3000 de spectatori, echipa craioveana remizand, 2-2 dupa prelungiri cu Spartac Bucuresti. In anul competitional 1954 Stiinta, aflata inca in Divizia C, elimina in 16-imi Flacara Pitesti, divizonara B, dar este infranta la randul ei de Locomotiva Timisoara, 0-1. Tot in acest an, craiovenii reusesc pentru prima data promovarea in Divizia B, la timona cu Nicolae Oteleanu. Lotul pentru primul an de "B" era urmatorul: Stoica, Urucu, Venus, Vulpe, Lupu, Dreasca, Parvulet, Rizu, Razga, Dumitrescu, Ciulova, Anutescu, Briac, Lambru, Capitanu, Ionita, Buldur, Popescu, Firu, Matei, Iliescu, Babarada, Padureanu, Coicea.
Din pacate, dupa doar un an, Stiinta retrogradeaza la loc in Divizia C, anul fiind salvat doar de performantele tineretului, care ocupa un meritoriu loc 5 in serie.
n sezonul 1957-1958 echipa antrenata de Ionescu-Crom reuseste promovarea definitiva in seria a doua a fotbalului romanesc, jucand decisivul cu Aurul Brad in fata a peste 10.000 de spectatori. Tot acum, Stiinta joaca primul amical international, castigat cu 4-1 in fata echipei Hristo Botev Vrata. In echipa isi face aparitia si Constantin Deliu.
In a doua serie valorica a tarii, evolutia Stiintei este influentata de desele schimbari de antrenori si de intinerirea lotului, in echipa facandu-si loc portarul Papuc si jucatorii Vasilescu, Lovin si Stanescu. In 1960-1961, oltenii isi propun promovarea, insa ocupa doar locul 2, iar apoi locurile 4 si 5 in urmatoarele doua sezoane. Tot in 1960 este inaugurat stadionul Central, fiind la acea ora cel mai mare stadion din provincie.
Sezonul 1963-1964 ramane inscris cu majuscule in istoria clubului ca fiind anul in care Stiinta reuseste promovarea in prima divizie a tarii. Echipa condusa de pe banca de acelasi Nicolae Oteleanu invinge clar in ultima etapa, 3-0 pe Metalul Targoviste, principala contracandidata la promovare.
In prima divizie, Stiinta nu rupe gura targului si ocupa locuri modeste timp de 7-8 ani, cu exceptia editiei 1966-1967, cand redenumita Universitatea Craiova se situeaza pe o pozitie mai mult decat onoranta, locul 3. Totusi, in aceasta perioada isi fac aparitia in echipa Craiovei nume de legenda ca Oblemenco, Strambeanu, Ivan, Deselnicu, Sfarlogea, Taralunga, Marcu, Martinovici, etc. Desmenea, nici pe frontul secund, Cupa Romaniei, Universitatea nu excelezeaza, trecand doar in doua randuri de 16-imi, sezonaele 1966-1967 si 1967-1968.
In zorii anilor 1970, Universitatea incepe sa atace locurile fruntase din campionat, luptand cu marile forte ale vremii. In acest sezon, numerosi jucatori craioveni sunt selectionati la reprezentativa universitara, care castiga doi ani mai tarziu Campionatul European Universitar. Noul antrenor al Universitatii este Constantin Cernaianu.
Editia 1972-1973 a ramas ca unul dintre cele
mai amare campionate din istoria echipei. Universitatea a ocupat locul secund, dupa Dinamo, in urma jocurilor de culise ale "campionilor", la ordinea zilei in acea vreme. Craiova a avut o evolutie foarte buna, cu victorii incredibile in Capitala, 6-4 cu Rapid si 6-2 cu Steaua. Dupa perioada de acomodare pe prima scena, Universitatea incepe sa semene tot mai mult cu o echipa echilibrata, inteligenta si combinativa. Universitatea obtine in sezonul 1973-1974 primul titlu de campioana a Romaniei, ocupand primul loc de la inceputul sezonului si pana la sfarsit. Tot acum, echipa craioveana va elimina pe Fiorentina in Cupa UEFA, dupa 0-0 in Italia si 1-0 la Craiova (gol semnat de Oblemenco in minutul 89), insa nu va reusi sa treaca de Standard Liege (0-2, 1-1). Echipa condusa atunci de Constantin Cernaianu si Constantin Otet ii avea in componenta pe Oprea, Manta, Niculescu, B
Dupa primul titlu de campioana, urmeaza o perioada mai putin fasta pentru echipa din Banie. Sezonul 1974-1975 nu este unul prea reusit, in ciuda evolutiilor bune din Cupa si Campionat. Universitatea ocupa la finele sezonului locul 3 in clasament, iar in Cupa Romaniei pierde finala in fata echipei Rapid (1-2) dupa ce elimina pe rand pe Energia Onesti, UTA, Universitatea Cluj si ASA Tg Mures. In Cupa UEFA, oltenii nu f
ac deloc o figura frumoasa, fiind eliminati de Atvidaberg dupa 2-1 in tur si 1-3 in mansa a doua.
In 1976 Universitatea ocupa un loc modest, 6, iar in Cupa este eliminata de CSU Galati dupa ce trecuse de doua echipe bune ale fotbalului nostru la aceea ora: UTA si Sportul Studentesc. In Cupa UEFA Steaua Rosie Belgrad ne aplica o severa corectie chiar pe Central, 1-3 in prima mansa (va urma un 1-1 la Belgrad).
Universitatea Craiova reuseste castigarea Cupei Romaniei in sezonul 1976-1977, invingand in finala pe Steaua, scor 2-1. In campionat, studentii craioveni ocupa doar locul 3, insa nu participa in nici o Cupa Europeana datorita pozitiei modeste, locul 6, ocupat in sezonul anterior. Urmeaza doi ani de Cupa Cupelor, nu prea convingatori. In sezonul 1977-1978 Universitatea trece la pas in primul tur de Olympiakos Nicosia (6-1 si 2-0) insa pierde calificarea cu Dinamo Moscova chiar la Craiova (0-2, 2-0 si 0-3). In Campionat, oltenii ocupa din nou un loc modest, pozitia a 6-a, insa castiga Cupa Romaniei, 3-1 cu Olimpia Satu-Mare in finala. Sezonul urmator Universitatea ocupa locul 4 in clasament, iar in Cupa este eliminata inca din sferturi de Steagul Rosu Brasov, in urma executarii loviturilor de la 11 metri. In Cupa Cupelor, craiovenii sunt eliminati inca din primul tur, 3-4 si 1-1 cu Fortuna Duseldorf. Dupa aceste insuccese, echipa condusa de Ion Oblemenco si Valentin Stanescu se hotareste sa bata la poarta marii performante. In 1979 vom inregistra prima mare victorie europeana: dupa ce trec la pas de Wienner SC (0-0, 3-1), studentii elimina mult mai titrata Leeds United. Dupa 2-0 la Craiova, cu goluri inscrise de Balaci (8) si Irimescu (84), cu un raport al suturilor spre poarta de-a dreptul zdrobitor in favoarea craiovenilor 17-5 (10-1), la Leeds va urma un rezultat care a varsat multa cerneala in presa din toata Europa: 0-2. Cirtu (73) si Beldeanu (85) au ucis sperantele britanicilor care se aratau foarte increzatori inaintea jocului. "Universitatea s-a prezentat ca o formatie care nu putea pierde dupa cum a evoluat. N-am mai vazut la Leeds o echipa straina jucand atat de bine de la Juventus si Valencia" avea sa declare la sfarsitul jocului Lindley, antrenorul secund al celor de la Leeds, iar Gussins, unul din conducatorii clubului englez avea doar cuvinte de lauda la adresa golului lui Beldeanu, inscris de la 30 de metri: "Un gol ca acesta se vede o data la 20 de ani". Din pacate urmeaza o eliminare in fata germanilor de la Borussia Monchengladbach, determinata de evolutia sub orice critica a centralului scotian Syme. Asadar 2-0 in Germania si apoi o victorie de palmares pentru olteni, 1-0 la Craiova.
In campionat, Universitatea ocupa un loc putin asteptat, locul 4, la 7 puncte de campioana FC Arges si cu cea mai buna aparare din serie, doar 25 de goluri primite. In Cupa, Universitatea a fost eliminata in sferturi de catre Steagul Rosu Brasov.
In sezoanele 1979-1980 si 1980-1981 Universitatea reuseste castigarea campionatului, iar Balaci primeste titlul de cel mai bun jucator roman. In 1981 craiovenii castiga si Cupa Romaniei (6-0 in finala cu Poli Timisoara), obtinand astfel primul event dupa foarte mult timp in fotbalul romanesc. Pe plan extern, sortii ii acorda Universitatii un adversar mai mult decat dificil: Internazionale Milano. Calificarea este pierduta, din pacate, chiar in Banie, scor 0-2, datorita fricii de adversar si nicidecum valorii inferioare. In returul de la Milano, oltenii obtin un egal, 1-1, cu un gol inscris in minutul 17 de Beldeanu.
In sezonul 1981-1982 Universitatea ocupa in campionat locul 2, la 2 puncte de campioana Dinamo, dar in Cupa este oprita la "masa verde", 0-3 cu Minerul Certej. Pe plan international insa, studentii craioveni fac din nou o figura frumoasa in CCE. In primul tur, Olympiakos Pireu este practic desfiintata la Craiova 3-0, goluri marcate de Cirtu (7), Irimescu (67) si Ticleanu (89) si cu un raport al suturilor (din nou) zdrobitor in favoarea noastra: 25-5 (14-3). In retur, grecii nu au reusit decat o victorie de prestigiu, 2-0, insuficienta insa. Urmatorul adversar al Universitatii este BK Copenhaga insa danezii nu pareau a fi o adversara prea dificila. Cu toate acestea, nordicii obtin chiar o victorie datatoare de sperante in Danemarca, scor 1-0. In retur insa, oltenii, impinsi de la spate de peste 30.000 de suporteri inving categoric cu 4-1 dupa golurile lui Crisan (8), Balaci (24), Beldeanu (54) si Camataru (72). Si tocmai unde ne credeam mai stapani si aproape imposibil de invins, acasa, pe Central, vom pierde prima mansa cu urmatorul adversar de calibru: Bayern Munchen. Nemtii rezolva calificarea inca din primele 19 minute ale turului de la Craiova inscriind prin Breitner (7) si Rummenigge (19). In retur nu s-a mai putut face nimic, oltenii obtinand din nou un egal pentru palmares, 1-1, cu un gol inscris de Geolgau (31).
Sezonul 1982-1983 a ramas in istoria echipei drept cel mai bun an competitional. Pe plan intern, Universitatea ocupa locul 2 la 3 puncte de campioana Dinamo, insa avand cel mai bun atac din serie, 66 de goluri. Cupa este castigata din nou de olteni in fata aceleiasi Poli Timisoara, de acesta data scorul fiind 2-1. Insa ceea ce a reusit Universitatea pe plan extern, in Cupa UEFA, ramane intiparit cu majuscule chiar in istoria fotbalului romanesc, nu numai in cel al orasului Craiova. Echipa din Banie reuseste sa ajunga pana in semifinale, performanta neatinsa pana atunci de vreo echipa romaneasca. Prima adversara a Craiovei era, din nou, Fiorentina, echipa lui Passarella, Rossi, Antognoni, Bertoni sau Grazziani. Dupa 3-1 la Craiova (0-1 la pauza!), Universitatea s-a aparat organizat in Italia si a pornit naucitor de contra-atac, insa victoria a fost de partea fiorentinilor, 1-0; insuficient insa. Dupa o calificare usoara in fata echipei Schamrock Rovers, 2-0 in deplasare si 3-0 acasa, Universitatea trebuia sa dea piept cu un nou adversar impresionant: Girondins de Bordeaux. Francezii au obtinut victoria la ei acasa, 1-0, la fel si oltenii in Craiova. Au urmat prelungiri, in care Geolgau a adus calificarea in minutul 101. Lista echipelor de top care aveau sa dea piept cu Universitatea era parca nesfarsita. FC Kaiserslautern se arata foarte optimista in ceea ce priveste calificarea, inaintea dublei cu Universitatea din sferturile Cupei UEFA. In Germania, nemtii au invins cu 3-2 (dupa 3-0), golurile noastre fiind semnate de Geolgau si Ticleanu. In retur, la Craiova, Negrila ne aduce calificarea abia in minutul 82, inscriind pentru 1-0. Sortii ne-au ales pentru semifinale o echipa cu mult mai puternica decat precedentele care, pana la urma, va si castiga trofeul: Benfica Lisabona. Dupa un 0-0 foarte bun din Portugalia, toata Romania astepta o victorie a Universitatii si, implicit, calificarea in finala. Nu a fost insa sa fie, meciul terminandu-se la egalitate 1-1 (Balaci 17 si Filipovici 53). Am putea spune ca echipa craioveana a pierdut calificarea datorita unei bari neregulamentare, insa adevarul este ca Universitatea a pierdut pe mana ei, fiindu-i parca frica de o accedere in finala. Raportul suturilor este sugestiv pentru ce s-a jucat pe teren: 7-12 (3-5).
In sezonul 1983-1984 Universitatea inregistreaza esecuri pe toate planurile: in campionat ocupa un modest loc 3, la 6 puncte de Dinamo, insa cu cea mai buna aparare dupa Steaua (27 de goluri primite); in Cupa este eliminata in optimi de Rapid Bucuresti cu scorul de 2-1, dupa ce Universitatea eliminase cu acelasi scor pe FC Bihor in 16-imi; iar in Cupa UEFA primeste un dus rece din partea formatiei Haiduk Split (1-0, 1-4).
Editia 1984-1985 reprezinta ultimul an al Craiovei-Maxima, anul in care echipa craioveana joaca finala Cupei Romaniei si va face o figura frumoasa, din nou, in Cupa UEFA. In campionat insa, Universitatea se indeparteaza tot mai mult de locurile fruntase ale clasamentului, ocupand locul 4 la nu mai putin de 15 puncte in urma campioanei Steaua. In Cupa, studentii craioveni inving pe SC Tirgovieste, FCM Brasov, ASA Mizil si Poli Iasi, insa in finala sunt infranti de Steaua cu 2-1. In Cupa UEFA, Universitatea da piept in primul tur cu spaniolii de la Betis Sevilla. Dupa 1-0 in Spania urmeaza victorie cu acelasi scor pentru olteni la Craiova si 6-3 la loviturile de departajare. Olympiakos Pireu este eliminata din nou de craioveni printr-o dubla victorie, 1-0 (ambele goluri fiind inscrise de Cirtu). Desi parea un adversar mai accesibil, Zelejnicear Sarajevo ne va aplica o severa corectie in dubla mansa. Universitatea incepe bine si ia un avantaj linistitor dupa prima confruntare, 2-0 cu goluri marcate de Beldeanu (19) si Camataru (26 din lovitura de la 11 metri). Returul insa va fi un adevarat cosmar pentru echipa craioveana, aceasta pierzand cu un scor de-a dreptul incredibil: 0-4, insa si cu ajutorul arbitrului Ronald Bridges.
Dupa perioada anilor 73-85, una plina de succese si impliniri, au mai urmat destule performante pentru Universitatea atat pe plan intern cat si extern, insa fara continuitatea specifica "Echipei cu 15 titulari"... Sezonul 1985-1986 nu va fi unul stralucit in Campionat si Cupa, insa studentii craioveni vor face din nou o figura frumoasa in Cupa Cupelor. Deci, sezonul este incheiat pe locul 3, iar in Cupa ne elimina Dinamo inca din sferturi, in urma loviturilor de departajare. Calificata in Cupa Cupelor, Universitatea va intalni din nou o forta in fotbalul european, pe francezii de la AS Monaco. Dupa un rezultat greu de recuperat in Hexagon, 0-2, oltenii si-au luat revansa in Banie, invingand cu 3-0, prin golurile semnate de Geolgau (19, 78) si Bacu (75). Urmatoarea adversara a oltenilor, Dinamo Kiev, a obtinut un rezultat nesperat in Banie, 2-2 (Bacu 12 si 81), iar in Ucraina nu au avut de indeplinit decat o simpla formalitate: 3-0 pentru ex-sovietici si Universitatea era eliminata.
In urmatoarea editie de campionat, Universitatea va fi eliminata din nou in sferutrile Cupei, de aceasta data de Victoria Tirgoviste (1-0), iar in Campionat va ocupa un loc slab: pozitia a 5-a. In Cupa UEFA Universitatea elimina pe turcii de la Galatasaray (2-0 si 1-2), insa este zdrobita in turul cu Dundee United (3-0), iar pe Central nu se mai poate face mare lucru: doar o victorie de palmares: 1-0.
Urmeaza trei ani de anonimat, cu clasari destul de slabe, de doua ori locul 5 si odata locul 3, iar in Cupa eliminari in sferturi (cu Steaua, 1-2), in 16-imi (cu Armatura Zalau, 1-4) si in semifinale (cu Dinamo, 3-4 la 11 metri). In aceasta perioada inregistram doua participari in Cupele Euorpene, in sezonul 1987-1988, Universitatea - Chaves (3-2, 1-2) (UEFA) si in sezonul 1988-1989, oltenii trecand de Locomotiv Sofia, dar fiind eliminati de Radniciki Nis (Cupa Balcanica).
De marile rezultate ale fotbalistilor craioveni isi leaga numele mari antrenori (in ordine cronologica): Nicolae Oteleanu (nea Lache), Constantin Cernaianu, Constantin Otet, Ion Oblemenco, Constantin Deliu, Vasile Franculescu, Nicolae Zamfir, Sorin Cartu,Marian Bondrea. La acestia ii putem adauga, deopotriva si pe: Puiu Cosmoc, Octavian Romeo, Ion Sima, Haralambie Eftimie, Clement Iordanescu, Ion Garlesteanu, Anghel Mitachescu, Dandu Ustabacieff, fratii Georgescu, Florin Oprea, Fane Cioaca sau pe fostii sai jucatori: Ion Papuc, Marius Purcaru, Nicolae Negrila, Nicolae Ungureanu, Neculai Tilihoi, Gabriel Boldici, Mircea Irimescu, etc.
Echipa "renaste" in 1990-1991, editie cand castiga Campionatul National si Cupa Romaniei (Universitatea - FC Bacau 2-1) cu lotul: Prunea, Manaila, Sandoi, Adrian Popescu, Mogosanu, Ciurea, Olaru, N. Zamfir, Badea, Pigulea, Craioveanu, Neagoe (antrenori Sorin Cartu si Fane Cioaca). Pe plan extern, Universitatea obtine o dubla victorie, 1-0, in confruntarea cu Partizan Tirana, insa este zdrobita de Borussi Dortmund (0-3, 0-2).
Urmatorul sezon este plin de sperante pentru olteni, o noua cruciada prin Europa fiind asteptata cu sufletul la gura de toata Oltenia fotbalistica. Toate visele sunt insa ucise din fasa, Universitatea pierde chiar in primul tur al CCE in fata mai putin titratei Apollon Limasol (2-0, 0-3). In Campionat, echipa lui Cirtu ocupa locul 4, iar in Cupa este eliminata in semifinale de Steaua (3-1).
In sezonul 1992-1993 Universitatea castiga ultimul trofeu important din palmares la timona cu Marian Bondrea, Cupa Romaniei, dupa ce trece Venus Lugoj (6-0), CSM Resita (1-0), Universitatea Cluj (2-0, 2-3), Gloria Bistrita (1-0, 1-1) si, in fine, Dacia Unirea Braila (2-0). In Campionat, Universitatea ocupa locul 3, dar in Cupa UEFA este eliminata printr-o dubla infrangere, 0-1 si 1-2 de Sigma Olomouc.
Sezonul urmator, Universitatea ocupa locul 2 in clasament si pierde finala Cupei in fata Gloriei Bistrita, scor 0-1. In Cupa Cupelor este eliminata in trurul 2 de Paris SG, dupa doua infrangeri rusinoase 0-4 si 0-2. Urmeaza o clasare, din nou, pe locul 2 la finele sezonului, iar in Cupa Universitatea este infranta in semifinale de Rapid (0-2, 0-1). In Cupa UEFA, Dinamo Tbilisi obtine o dubla victorie in fata studentilor craioveni, 0-2 si 1-2.
Urmatorii doi ani, 1995-1996 si 1996-1997, sunt anii care vor reprezenta decaderea dominatiei oltene. In Campionat, oltenii ocupa un loc 4 si un incredibil loc 11 (dupa aproape 30 de ani), iar in Cupa sunt eliminati in 16-imi de Armatura Zalau si in semifinale de Steaua (1-2). In Cupa UEFA ne elimina Dinamo Minsk (0-0, 0-0 si 1-3 la 11 metri). Lotul Craiovei era alcatuit din: Arcanu, Voda, Lulelaru, Mogosanu, Papura, Mitrita, Gabriel Popescu, Cristescu, Olaroiu, Calin, Ungur, Naicu, Adrian Popescu (revenit din Elvetia), Stoican, Suciu, Badea (revenit din Elvetia), Cristea, Gane, Trica, Ciocanescu, iar ca antrenori, Sorin Cartu, Gabriel Boldici si Mircea Irimescu. De aici in colo, Universitatea nu va mai reusi nici o performanta notabila, urmand clasari de-a dreptul neobisnuite pentru suflarea olteneasca: de doua ori locul 7, de doua ori locul 8, un loc 12 si un loc 14. Nici in Cupa craiovenii nu fac exceptie de la regula, insa aici mai joaca doua finale, ambele pierdute: 0-1 cu rapid in sezonul 1997-1998 si 0-2 cu Dinamo in sezonul 1999-2000. In 2000, Universitatea participa si in Cupa UEFA, datorita faptului ca Dinamo castiga si Cupa si Campionatul, insa Pobeda Prilep ne elimina dupa 1-1 la Craiova si 1-0 in Macedonia. In sezonul 2000-2001 inregistram o participare in Cupa Intertoto, Universitatea eliminand pe FC Bylis (3-3 la Craiova si 0-1 la Bylis), dar fiind eliminata la randul ei de FC Synot Stare Mesto (2-2 la Craiova si 3-2 la Stare Mesto).
In 2003, Universitatea reuseste castigarea turneului "Norcia Winter Cup" dupa ce trece de Tianjin Teda, Rapid (campioana Romaniei in acel sezon) si, in fine, Metalurg Zaporoje..
La prestigiul echipei de fotbal a Clubului Sportiv Universitatea Craiova si-au adus o contribuie deosebita, urmatoarele cadre universitare: lect. univ. Ion Constantinescu (Hamlet), prof. univ. dr. Alexandru Buia, prof. univ. dr. Titus Georgescu, prof. univ. dr. Constantin Botea, prof. univ. dr. George Vraciu, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola si nu in ultimul rand, conf. univ. Cornel Stroe, de numele caruia se leaga marile succese ale echipei.
De marile rezultate ale fotbalistilor craioveni isi leaga numele mari antrenori (in ordine cronologica): Nicolae Oteleanu (nea Lache), Constantin Cernaianu, Constantin Otet, Ion Oblemenco, Constantin Deliu, Vasile Franculescu, Nicolae Zamfir, Sorin Cartu,Marian Bondrea. La acestia ii putem adauga, deopotriva si pe: Puiu Cosmoc, Octavian Romeo, Ion Sima, Haralambie Eftimie, Clement Iordanescu, Ion Garlesteanu, Anghel Mitachescu, Dandu Ustabacieff, fratii Georgescu, Florin Oprea, Fane Cioaca sau pe fostii sai jucatori: Ion Papuc, Marius Purcaru, Nicolae Negrila, Nicolae Ungureanu, Neculai Tilihoi, Gabriel Boldici, Mircea Irimescu, etc.
Astăzi a fost prezentat un nou studiu privind situația socială în Republica Moldova „Monitorul Social”, efectuat de CBS AXA, la solicitarea IDIS Viitorul. Deși studiul a conținut și o analiză a șanselor partidelor de a accede în Parlament, totuși nu acest fapt mi-a atras atenția, deoarece ultimele sondaje sunt prea diferite pentru a afirma că ele sunt și credibile. Unicul lucru pe care îl pot afirma este că marja de eroare pentru fiecare sondaj este mai mare de 3% declarate, altfel nu ar fi fost așa răspunsuri diferite.
Ceea ce m-a surprins și indignat în același timp este că în Monitorul Social, pe care îl puteți citi urmînd acest link, se face diferență între etniile de moldoveni și români. De cînd analizez diverse sondaje nu am întîlnit o asemenea diferențiere și mi se pare foarte stranie, mai ales că această diferențiere nu oferă niciun fel de teren pentru analiză. La Recensămîntul din 2004, la care am participat și eu în calitate de operator, cetățenii au putut răspunde benevol dacă se numesc moldoveni sau români, în final doar 2,1% din numărul total s-au declarat români, iar 16% au spus că vorbesc limba română, în timp ce circa 79% au spus că sunt moldoveni+români și vorbesc moldoveneasca sau româna. În acest context, consider că nu există niciun motiv pentru a diferenția aceste două grupe, deoarece acest criteriu ar fi total arbitrar.
Analizînd și rezultatele din sondaj, am fost și uimit să văd că există diferențe între răspunsurile moldovenilor și a românilor și mi-am pus întrebarea firească: ce ar însemna asta? Că preferințele „moldovenilor” sunt diferite de ale „românilor”? Că au diferite opinii, viziuni, probleme, că sunt diferiți????
Dacă nu stăm să analizăm mai în detalii această problemă, am putea ajunge la concluzia că ăsta de fapt și este mesajul studiului dat. Însă haideți să vedem cum poate fi diferențiat un moldovean de român? Sau cum poate o persoană determina dacă eu aș fi moldovean sau român? După ce criterii? După limbă? După comportament? După obiceiuri, religie…? Dacă vedem mai atent rezultatele sondajului, criteriile de diferențiere a moldovenilor de români sunt mai degrabă politice, așa ca de exemplu atașamentul față de România sau de Rusia, sau față de președintele țării ș.a. Deci criterii care nu pot diferenția două etnii, ci mai degrabă două curente de opinie.
În rezultat, diferențierea pe etnii a moldovenilor și românilor nu a adus niciun folos sondajului, deoarece nu poate fi identificat clar cine sunt români și cine sunt moldoveni, toți împreună avînd caracteristici comune și constituind un singur grup etnic. De asemenea, din cauza că la anumite întrebări au existat diferențe în cadrul răspunsurilor între „moldoveni” și „români”, nu a putut fi văzută clar care a fost răspunsul colectiv al moldovenilor+români față de alte etnii. De asemenea, aș vrea să știu care a fost ponderea „românilor” în cadrul sondajului.
Situația cu diferențierea acestor două etnii este într-atît de stupidă încît BNS a declarat după Recensămîntul din 2004 că ponderea românilor a crescut de la 0,1%(în 1989) la 2,1%(în 2004). Întrebarea care și-o adresează un om normal după ce citește asemenea știri este următoarea: dacă românii sunt o etnie separată, cum au putut ei să se înmulțească de 21 de ori în 15 ani????
De multe ori citim in ziare despre greutatile pe care le intimpina conationalii din Republica Moldova in pastrarea limbii si culturii romanesti. Si mai aflam ca, dincolo de Prut, sub initiativa unor politruci precum Vasile Stati, autor, printre altele a dictionarului „Moldovenesc-Roman” si a unor manuale de istorie „dezintegrata” a Republicii Moldova, se continua promovarea unor teorii bolsevice care vor sa ne convinga ca moldovenii nu sint romani si ca moldovenescul „piine” este mult mai apropiat de rusescul „hleb” decit de latinul „pane”. Dar, ca sa nu mincam prea mult din piine, pardon, timpul dumneavoastra o sa intram in subiect: asa-zisul lider al fratilor de peste Prut, Petru Ciolpan, reprezentantul elevilor si studentilor moldoveni care studiaza in scolile judetului Suceava.
In citeva rinduri, publicatiile locale si chiar un post de radio din zona au relatat despre faptul ca presedintele Ligii Elevilor si Studentilor Romani din Basarabia si Bucovina (L.E.S.R.B.B.), Petru Ciolpan, student la Universitatea „Stefan cel Mare”, participa la actiunile organizate de Clubul Interetnic „Bucovina”.
In aparenta s-ar putea spune ca nu e nimic rau in asta, dar, avind in vedere specificul clubului interetnic, sa intelegem ca prin aceste actiuni domnul Ciolpan vrea sa ne spuna ca este etnic „moldovean” si nu roman? A aparut in Romania o noua etnie, iar noi sintem prost informati ori sintem natarai?
Acelasi domn Ciolpan se lauda ca a organizat balurile bobocilor numai pentru studentii din Basarabia care au avut loc la Clubul Studentesc „Casablanca” si, recent, in discoteca „Maraton”. De ce oare domnul Ciolpan nu a participat la actiunile similare organizate in aceeasi perioada de catre celelalte organizatii studentesti din Universitatea suceveana? Are convingeri segregationiste? Vrea domnul Ciolpan sa promoveze actiuni separatiste, necesare pentru demonstrarea „diferentelor” dintre romani si moldoveni? Regretabil este faptul ca, prin ceea ce face, Petrica al nostru (de fapt, al lor) este sprijinit si de unii reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, care, fara sa fie animati de rele intentii, se pare ca au cazut victime unor interese obscure. Fata de „moldovenismele” marca Petru Ciolpan, ar fi interesant sa cunoastem pozitia liderilor urmatoarelor organizatii: Clubul Interetnic „Bucovina”, Uniunea Ucrainenilor din Romania - Tinutul Bucovina, Uniunea Polonezilor din Romania, Asociatia „Pico Rromano”, Forumul Democratic German, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Comunitatea Grecilor, Uniunea Italienilor, Asociatia „Juventus”, Fundatia „Ana”, Societatea Cultural-Stiintifice „Cygnus” si Liga Tineretului din Suceava. Si ne-ar mai interesa ce parere au de ceea ce face gaspadar Ciolpan, Primaria Suceava si Universitatea „Stefan cel Mare”.
Atitudinea si actiunile presedintelui L.E.S.R.B.B. sint cu atit mai mult curioase cu cit reprezentantii organizatiilor elevilor si studentilor moldoveni care studiaza in tara noastra, inclusiv Petru Ciolpan, au solicitat Guvernului Romaniei o serie de facilitati care sint motivate just, prin faptul ca moldovenii sint si ei romani. Daca nu va vine a crede atunci luati de accesati www.rgnpress.ro. Ce sa intelegem de-aici? Duplicitate… Daca e vorba despre facilitati, cerem, spunind ca sintem romani. Daca insa este vorba despre a ne sustine identitatea etnica, preferam sa spunem ca sintem moldoveni, intarind astfel politica comunista anti-romaneasca promovata inclusiv de autoritatile de la Chisinau. Sigur ca da, problemele cu care se confrunta studentii si elevii din Republica Moldova aflati la studii la scolile din tara noastra sint numeroase si in mare parte justificate, iar autoritatile romane trebuie sa le cunoasca si sa le rezolve.
Daca ar fi sa ne luam dupa ceea ce face numitul Ciolpan, romanii nu exista, iar acestia sint munteni, moldoveni, dobrogeni, ardeleni, banateni, bihoreni, bucovineni sau timoceni. In concluzie, Romania, tara care i-a oferit soldoveanului Ciolpan posibilitatea sa se instruiasca in limba materna nu conteaza. Pentru numitul Ciolpan important e ca se poate descurca mai usor cu diploma si cu pasaportul romanesc in Occident, acolo unde peste un milion de concetateni de ai sai speculeaza dubla cetatenie.
Cum va fi umorul peste 10 ani? Va mai fi? Cu siguranta. Vor sa dea legi sa ne mai puna cu botu' pe labe.
Sa nu le mai amintim defectele. Sa facem glume doar despre lupul din padure. Apropo, baietii, cu gulere albe si suflete negre: care paduri, ca le-ati gilettat si pe-alea?!
Chiar nu ati inteles nimic, n-ati citit nici 3 pagini de istorie media, sa stiti ca atunci cand interziceti ceva, cresteti si mai mult interesul pentru fenomenul respectiv?
Umorul va mai fi. Ca sa va numi stand-up, sceneta, pamflet, pantonima, satira, epigrama, parodie, banc, va garantez ca va mai fi. Ne-ati luat deja aproape tot. Si cand v-ati vazut cu saci de "ieuro" in carute, in loc sa va duceti in tenerife sa va innecati ficatii in cockteiluri exotice, ati zis "...nu e de ajuns. Astia fac misto de noi!"
Umorul a existat dintodeauna. Asa de speciali va credeti voi, sa ganditi ca ati avea la indemana un buton de on-off pentru momentele din noi? Va supraestimati si ne jigniti inteligenta.
Fiecare trupa sau emisiune de umor are un anumit public. Un public mai mult sau mai putin numeros de la caz la caz, dar incomparabil mai mic raportat la intreaga populatie. Interzicand aceste trupe sau anumite parti din rutina lor, nu veti face decat un singur lucru. Pe termen scurt, doamnelor si domnilor, care va faceti treaba voastra fara greseala si nu avem de ce sa va ironizam, nu veti mai auzi in public parodiile care va deranjeaza atat de tare. Insa, dupa un timp, chiar daca nu vor mai exista Mondenii, trupa de stand-up comedy Spitalul9, Divertis sau cine vreti voi, glumele vor incepe sa circule ca inainte de '90, spuse in soapta pe la colturi. Si atunci vor fi auzite de toti, nu doar de publicul a 20-30 de oameni din tara asta, care traim din asa ceva. Pentru ca noi am putut sa nu mai facem nimic. Nu suntem singurii care avem umor. Sunt poate altii mult mai buni, care nu au intalnit o conjunctura favorabila sa faca treaba asta. Si sunt peste tot.
Umorul peste 10 ani? Va promit ca va mai fi. Mai multe materiale inspirate din felul in care ne schimbam tehnologia existenta si in rest, acelasi aluzii plecate din viata de cuplu si problemele si bucuriile de zi cu zi.
O FEMEIE TREBUIE SA AIBA:
